luni, 28 decembrie 2020

OPERAȚIILE DE APĂRARE A GRUPĂRII DE FORȚE DE NIVEL OPERATIV- STRATEGIC ÎN CONTEXTUL UNUI RĂZBOI DE INTENSITATE MICĂ


Abstract:

În prezentul articol, se vor aborda unele  aspecte teoretice ale artei operative. Articolul evidențiază faptul că în Republica Moldova arta operativă, ca componentă a artei militare, a rămas un domeniu puțin cercetat, ceea ce a dus la crearea unui vid de cunoaștere în domeniul desfășurării luptei armate la acest nivel. Totodată, autorul încearcă în baza investigării factorilor determinanți ai acțiunilor militare la nivel operativ să estimeze valoarea grupării de forțe de nivel operativ, dispozitive de operații și procedeele de acțiune  în cadrul unui război (conflict) de intensitate mică.

Arta operativă este componenta artei militare care se ocupa de problemele pregătirii şi desfășurării operațiilor militare de către forțele terestre, forțele aeriene sau a operațiilor întrunite în scopul atingerea unor obiective de importantă majoră. În cadrul artei militare naționale artei operative i s-a acordat o importanță mai mică în comparație cu celelalte componente. Astfel, studiind acest domeniu, am ajuns la concluzia,  că actualmente în cadrul artei militare naționale nu sunt clare multe momente ale artei operative.  În prezent, majoritatea literaturii  existente în domeniul artei operative este străină (SUA, România, URSS), iar cele elaborate în Republica Moldova din 1992 până în prezent, reflectă concepte doctrinare străine, nefiind adaptate la cerințele operative naționale.  În prezent, nu există nici o lucrare, care să reflecte noțiunile de bază ale artei operative naționale, să stabilească formele, categoriile și procedeele de desfășurare a luptei armate la acest nivel, organele de conducere la acest nivel și nu în ultimul rând  valoarea forțelor la nivel operativ.

În acest context, problema nesoluționată constă în faptul neadaptării teoriilor existente în domeniul artei operative la cerințele naționale.

Astfel, pentru soluționarea unor probleme ale artei operative naționale cu referire la operațiile de apărare a grupării de forțe de nivel operativ- strategic în contextul unui război de intensitate mică am recurs următoarea metodă, care include etapele: prognozarea  tipurilor de războaie; evaluarea cerințele luptei armate moderne; estimarea valorii grupării de forțe de nivel operativ-strategic și stabilirea formelor de dispozitiv și a  procedeelor de acțiune în cadrul operației de apărare.

În această ordine de idei, prognozarea caracterului viitorului război, în care poate fi implicată Republica Moldova intră în responsabilitatea strategiei militare. Așadar, strategia militară analizând factorii care determină lupta armată la nivel strategic, cum ar fi: caracteristicile teatrului de acțiuni militare, potențialul militar al statelor vecine, precum și potențialul militar propriu va  prognoza  caracterul viitorului război, în care probabil ar putea fi implicată țara noastră.

Așadar, în cadrul descrierii geografico-militare ale Teatrului de Acțiuni Militare de Sud-Est și inclusiv al Republicii Moldova, am constatat că din punct de vedere geografico-militar țara noastră este amplasată la intersecția celor trei direcții strategice din cadrul teatrului, iar fiecare direcție strategică  include a câte 2-3 direcții operativ-strategice, care din punct de vedere militar au o capacitate maximă de pănă la o armată de arme întrunite. 

În această ordine de idei, geostrategic Republica Moldova este învecinată cu state, care dispun de un potențial  militar și economic considerabil, în raport cu țara noastră, iar unele din ele fiind și membre ale  unor alianțe politico-militare. 

Făcând o legătură dintre caracteristicile teatrului de acțiuni militare și potențialul economico-militar al statelor din regiune, putem concluziona că aceste state în cazul declanșării unor acțiuni militare contra țării noastre, dispun de un potențial real pentru a crea grupări de forțe, care să încarce la maximum capacitățile direcțiilor operativ-strategice, care converg pe teritoriul Republicii Moldova.

Așadar, bazându-ne pe funcția predictivă a strategiei militare, în urma investigării factorilor strategici menționați, putem prognoza, că Republica Moldova ar putea fi implicată în două tipuri de războaie, cum ar fi: război de mică intensitate sau război de intesitate mare.

În această ordine de idei, într-un război sau conflict de mică intensitate țara noastră poate fi implicată în cazul, când acesta va fi declanșat pe una din direcțiile operativ-strategice. În contextul existenței formațiunilor militare ilegale și a trupelor străine în stânga Nistrului probabilitatea declanșării unui astfel de conflict pentru Republica Moldova este mare.  În spațiu, acest conflict, va cuprinde o singură zonă de operații și se poate aprecia că va avea un caracterul distructiv mediu. Valoarea grupărilor de forțe ale potențialului adversar va corespunde capacității direcției operativ-strategice activate și va constitui aproximativ de la o grupare de forțe de nivel divizie,  pâna la o grupare de forțe de nivel corp de armată.

În acest context, în cadrul conflictului de mică intensitate, ofensiva strategică a adversarului va include o singură operație ofensivă de nivel operativ-strategic  și probabil va avea o durată de aproximativ  3-4 zile.

Următoarea etapă în soluționarea problemei ar fi stabilirea efectelor influenței noilor cerințe ale luptei armate asupra nivelului operativ al desfășurării acțiunilor militare. Astfel, ca  formă de confruntare în război, lupta armată poate fi definită „ca ansamblul acțiunilor violente desfășurate în mod organizat între două grupări de forțe care urmăresc scopuri opuse, conținutul, amploarea şi intensitatea acțiunilor fiind determinate de scopurile războiului, de esența sa social-politică, de caracterul şi trăsăturile sale, precum şi de cantitatea, dar mai ales calitatea luptătorilor, armamentului şi tehnici militare”[1]

Lupta armată este dependentă de spațiul geografic, iar funcție de amploare, aceasta se desfășoară şi este condusă pe trei niveluri strategic, operativ şi tactic. Așadar, la nivelul operativ lupta armată va fi desfășurată de către grupări de forțe sau mari unități de nivel operativ, care în majoritatea statelor mari şi mijlocii sunt constituite de valoare armată şi corp de armată[2]. În statele mai mici, în categoria cărora se încadrează şi țara noastră, considerăm că grupările de forțe sau marile unități operative vor fi de valoare corp de armată, divizie, iar în unele cazuri şi de valoare brigadă. În cazul dat, grupările de forţe de nivel brigadă vor ocupa o poziție intermediară, de trecere de la nivelul operativ către cel tactic. La acest nivel lupta armată va fi desfășurată sub formă de operații de nivel operativ.

Totodată, în contextul actual, lupta armată va înainta către participanți următoarele cerințe: capacitatea de desfășurarea acțiunilor de luptă în mediile: terestru, aerian, maritim, electronic și cibernetic; capacități de lovire cu precizie înaltă; schimbarea bruscă a situației; desfășurarea acțiunilor de luptă într-o dinamică mare și capacități moderne de comunicații.

Astfel, luând în calcul caracteristicile teatrului de acțiuni militare, potențialul militar a statelor vecine, de asemenea cerințele luptei armate moderne am ajuns la concluzia că într-un război de intensitate mică  în cadrul Forțelor Armate ale Republicii Moldova se va fi constitui o singură grupare de forțe de nivel operativ-strategic (nivel Corp de armată, ) pe direcția operativ –strategică amenințată.

Totodată,  gruparea de forțe menționată va include: sistemul de conducere; componenta terestră, componenta aeriană și componenta specială. La rândul său, sistemul de conducere a grupării de forțe de nivel operativ-strategic va avea un comandament de nivel corp de armată și două comandamente de nivel divizie cu forțele și mijloacele de sprijin necesare.

Componenta terestră va conține  mari unități tactice de manevră de  tip brigadă- 13, din care: brigăzi de infanterie- 10; brigăzi de infanterie motorizată-2; brigăzi de tancuri –1.

Forțe de sprijin din cadrul componentei terestre vor fi reprezentate de către: divizioane de artilerie (artilerie brigăzii)- 13 (din care: 10 divizioane artilerie tractată și 3 artilerie autopropulsată); brigăzi de artilerie (artileria diviziei)- 2; brigăzi de artilerie (artileria corpului de armată) -1; brigăzi rachete terestre- 1; regimente de transmisiuni- 1; regimente de geniu – 1; regimente de cercetare- 1; regimente NBC- 1; batalioane de cercetare- 2; batalioane de transmisiuni- 2; batalioane de geniu-2; batalioane NBC – 2; batalioane poliția militară – 3; batalioane război electronic-3; batalioane cercetare prin radiolocație-3; baze logistice – 1; brigăzi de logistică-2; batalion  de război psihologic- 1; batalion  de război cibernetic- 1.

Totodată, componenta aeriană a grupării va avea în structura sa: brigăzi de aviație-1; regimente de elicoptere – 2 și până la 3 regimente de apărare antiaeriană.

Componenta specială din cadrul grupării va fi compusă dintr-o brigadă de destinație specială și până la 2  batalioane de destinația specială din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ.

În cadrul operației de apărare, gruparea de forțe de nivel operativ-strategic va fi rațional să adopte următorul dispozitiv operativ-strategic: marile unități și unități  din  fâșia de asigurare;  primul eșalon operativ, constituit din două grupări de forțe de nivel operativ (divizie);  gruparea de aviație și rachete terestre; gruparea de apărare antiaeriană;  gruparea forțelor de sprijin; rezerva operativă;  sistemul de conducere; sistemul logistic.

Desigur, că în situația actuală a Armatei Naționale s-ar părea banal de a constitui o grupare de forță de nivel operativ-strategic în structura prezentată. În această ordine de idei, doresc să menționez faptul, că structura prezentată nu este o ambiție proprie, ci o structură estimată, reieșind din cerințele luptei armate moderne. Totodată, studiind posibilitățile Republicii Moldova de a se pregăti de un război de intensitate mică, am ajuns la concluzia că țara noastră dispune de potențialul demografic și economic necesar pentru constituirea grupării operativ-strategice menționate. În acest caz, efortul economic al țării ar fi de aproximativ 2-3% din PIB repartizate anual sectorului militar.

În cadrul unui război de mică intensitate apărarea strategică va  include o singură operație de apărare de nivel operativ-strategic, care şi ea la rândul său va  include 2-3 operații de apărare nivel operativ. 

Așadar, în cadrul apărării strategice se va recurge la următoarele procedee: mobilizarea; acoperirea strategică; desfășurarea operativ-strategică; desfășurarea unei operații strategice de apărare.

 În cazul conflictului de mică intensitate considerăm că se va anunța mobilizarea parțială. Mobilizarea va fi anunțată până la declanșarea acțiunilor militare, ceea ce va permite completarea oportună a forțelor armate cu toate cele necesare conform statelor de război.

Acoperirea strategică va urmări scopul respingerii acțiunilor militare prin surprindere ale inamicului pe direcțiile amenințate și asigurării desfășurării strategice a forțelor armate.

Totodată, considerăm, că în scopul evitării surprinderii, în cazul  conflictului de mică intensitate, acțiunile de acoperire strategică, ar trebui să fie realizate la instituirea stării de asediu pe toate direcțiile operativ-strategice din cadrul direcției strategice respective, cu concentrarea efortului pe direcția amenințată. Totodată, acoperirea strategică se va executa cu marile unități operaționale din cadrul Armatei Naționale (marile unități menținute operaționale pe timp de pace și vor fi conduse de către comandamentul operativ-strategic din zona de operații  respectivă.

Dacă în cadrul unui război de mare intensitate se va recurge la desfășurarea strategică în cadrul unui conflict militar de mică intensitate se va recurge la desfășurarea operativ-strategică.  Așa dar, desfășurarea operativ-strategică se va executa în scopul realizării dispozitivului operativ-strategic al grupării de forțe din cadrul operației de apărare în zona de operații respectivă. La această etapă se vor executa activități de trecere a marilor unități, implicate în operație,  de la starea de pace la starea de război, se va continua mobilizarea acestor unități, se va forma gruparea de forțe respectivă pe direcția operativ-strategică amenințată, se vor regrupa forțele în zona de operații corespunzătoare, se vor desfășura sistemele de conducere de nivel operativ-strategic și operativ din zona de operații respectivă,  și nu în ultimul rând se va realiza dispozitivul de operații conform planului operației.

Totodată, în condițiile actuale, toate aceste activități se vor  desfășura sub un puternic război informațional desfășurat de către adversar  în  scopul de a dezechilibra sistemul de apărare a țării prin schimbarea percepției populației Republicii Moldova în favoarea atacatorului,  privarea de sprijin a guvernului țării de către populația proprie și nu în ultimul rând provocarea în zonele mai sensibile a dezordinilor în masă și ulterior a unor conflicte interne cu aplicarea forței militare. De aceea, la această etapă un rol important îl va avea acțiunile Serviciului de informații și securitate, formațiunilor specializate ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova, instituțiilor mass-media din țară, de asemenea unităților Armatei Naționale  specializare  în desfășurarea războiului electronic, psihologic și cibernetic.

La rândul său, în cadrul operațiilor de apărare  de nivel operativ-strategic  alegerea procedeelor va depinde de tipul de apărare adoptat.

Astfel,  dacă se va trece la apărarea pe poziții se vor aplica următoarele procedee: respingerea atacurilor aeriene ale adversarului; lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă sau strategică; executarea loviturilor preventive; respingerea ofensivei inamicului în cadrul operațiilor din fîşia de asigurare; respingerea ofensivei inamicului în faţa limitei dinainte a apărării; nimicirea inamicului pătruns  în adâncimea operativă; nimicirea inamicului pătruns în adâncimea strategică; trecerea la ofensiva strategică în scopul nimicirii inamicului pe teritoriul propriu.

 În acest context, respingerea atacurilor aeriene se va executa în cadrul campaniei aeriene desfășurate de către adversar și va urmări scopul neutralizării potențialului ofensiv aerian al inamicului, concomitent cu apărarea antiaeriană a țării.  La această etapă vor fi implicate marile unități și unități de aviație și apărarea antiaeriană din cadrul grupării de forțe, marilor unități și unități tactice de asemenea marilor unități subordonate comandamentului strategic. Totodată, concomitent cu lupta cu inamicul aerian se va executa lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă și strategică, care va urmări scopul micșorării potențialului ofensiv, dezorganizării sistemului de conducere și logistic al inamicului. În  cadrul acestei etape vor fi implicate marile unități și unități de aviație, rachete terestre și artilerie din cadrul grupărilor de forțe și subordonate comandamentului strategic.

Executarea loviturilor preventive în cadrul  operațiilor de apărare de nivel operativ-strategic se vor executa în scopul prevenirii unor intenții agresive ale adversarul sau ocupării unor aliniamente sau obiective importante din punct de vedere strategic. În cadrul operației de apărare de nivel operativ-strategic aceste acțiuni se vor materializa sub formă de operații ofensive de nivel operativ  sau în unele situații de nivel operativ-tactic.

Respingerea ofensivei inamicului în cadrul operațiilor din fâșia de asigurare precum și respingerea ofensivei inamicului în faţa limitei dinainte a apărării și nimicirea lui în adâncimea tactică sunt procedeele care vor face parte din operațiile grupărilor de forțe de nivel operativ (nivel divizie) din primul eșalon operativ. În cadrul acestor operații vor participa marile unități de aviație, artilerie, infanterie,  infanterie motorizată și tancuri din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ.

 Nimicirea inamicului pătruns  în adâncimea operativă  sunt procedeele care se vor executa cu scopul opririi ofensivei inamicului pătruns în adâncimea apărării noastre, nimicirea lui și restabilirea teritoriului Republicii Moldova pe frontiera de stat. La această etapă vor participa marile unități de aviație, rachete terestre, infanterie motorizată și de tancuri subordonate comandamentului strategic, care vor constitui rezerva strategică, de asemenea marile unități de infanterie motorizată din componenta eșalonului II operativ al grupărilor de forțe de nivel Corp de armată.

Ultimul procedeu al operației de apărare de nivel operativ-strategic va fi trecerea la ofensiva strategică. Prin aplicarea acestui procedeu se va urmări scopul de a   neutraliza sau nimici grupările de forțe ale inamicului, care vor continua să prezente amenințări la adresa Republicii  Moldova, dislocate pe teritoriul agresorului. Acest procedeu va fi executat de către marile unități de aviație, rachete terestre, artilerie, infanterie motorizată și de tancuri din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ-strategic, special constituite în acest scop.

Totodată, pe direcțiile operativ-strategice, unde se va recurge la apărarea mobilă, operația de apărare operatv-strategică va recurge la procedeele: respingerea atacurilor aeriene ale adversarului;  lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă sau strategică; canalizarea acțiunilor  inamicului  pe anumite direcții prin desfășurarea operațiilor de apărare pe aliniamente intermediare; executarea contraloviturilor pe direcții convergente  în scopul încercuirii şi nimicirii adversarului pătruns pe teritoriul național şi la necesitate trecerea la ofensiva strategică.

În acest context, considerăm că aceste operații de apărare vor fi desfășurate de către grupări de forțe de nivel operativ-strategic, care vor avea o structură corespunzătoare desfășurării acestui tip de operații, fiind sprijinite de către marile unități de aviație și rachete ale comandamentului strategic. Primele etape ale operației cum sunt: respingerea atacurilor aeriene ale adversarului;  lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă sau strategică vor fi similare ca și în cazul operațiilor de apărare pe poziții. Următorul procedeu cum ar fi canalizarea acțiunilor  inamicului  pe anumite direcții prin desfășurarea operațiilor de apărare pe aliniamente intermediare va fi executat de către marile unități de infanterie, fiind sprijinite de loviturile aviației, rachetelor terestre și a artilerie, subordonate comandamentului strategic. Odată cu oprirea ofensivei inamicului pe aliniamentul final, se va trece la următoare etapă prin aplicarea procedeelor de   executare a contraloviturilor pe direcții convergente, având ca scop încercuirea şi nimicirea adversarului pătruns pe teritoriul național.  La această etapă vor fi implicate marile unități de infanterie motorizată și de tancuri, din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ-strategic, fiind sprijinite de către marile unități de  aviație, rachete terestre și artilerie, subordonate comandamentului strategic.

Pregătirea și desfășurarea operației de apărare a grupării de forțe de nivel operativ-strategic va fi unul din momentele decisive în cadrul unui război (conflict) de mică intensitate. Acest fapt va înainta conducerii militare a țării un șir de cerințe, dintre care, majoritatea ar trebui fi executate încă pe timp de pace. Unele dintre ele ar fi: pregătirea teritoriului național pentru apărare; formarea principalelor elemente din dispozitivul operativ din timp de pace; eșalonarea din timp de pace a rezervelor tehnico-materiale reieșind din concepția operațiilor; formarea și pregătirea din timp de pace a organelor de conducere de nivel operativ.



[1] Lexicon Militar, Ediţia a II-a, revăzut, Editura Saka 1994, p. 212

[2] Semionov V. Краткий очерк развития советского оперативного искусства. Moscova: Editura militară, 1960, pagina 281.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu