OPERAȚIILE DE APĂRARE A GRUPĂRII DE FORȚE DE NIVEL OPERATIV- STRATEGIC ÎN CONTEXTUL UNUI RĂZBOI DE INTENSITATE MICĂ

Abstract:

În prezentul articol, se vor aborda unele  aspecte teoretice ale artei operative. Articolul evidențiază faptul că în Republica Moldova arta operativă, ca componentă a artei militare, a rămas un domeniu puțin cercetat, ceea ce a dus la crearea unui vid de cunoaștere în domeniul desfășurării luptei armate la acest nivel. Totodată, autorul încearcă în baza investigării factorilor determinanți ai acțiunilor militare la nivel operativ să estimeze valoarea grupării de forțe de nivel operativ, dispozitive de operații și procedeele de acțiune  în cadrul unui război (conflict) de intensitate mică.

Arta operativă este componenta artei militare care se ocupa de problemele pregătirii şi desfășurării operațiilor militare de către forțele terestre, forțele aeriene sau a operațiilor întrunite în scopul atingerea unor obiective de importantă majoră. În cadrul artei militare naționale artei operative i s-a acordat o importanță mai mică în comparație cu celelalte componente. Astfel, studiind acest domeniu, am ajuns la concluzia,  că actualmente în cadrul artei militare naționale nu sunt clare multe momente ale artei operative.  În prezent, majoritatea literaturii  existente în domeniul artei operative este străină (SUA, România, URSS), iar cele elaborate în Republica Moldova din 1992 până în prezent, reflectă concepte doctrinare străine, nefiind adaptate la cerințele operative naționale.  În prezent, nu există nici o lucrare, care să reflecte noțiunile de bază ale artei operative naționale, să stabilească formele, categoriile și procedeele de desfășurare a luptei armate la acest nivel, organele de conducere la acest nivel și nu în ultimul rând  valoarea forțelor la nivel operativ.

În acest context, problema nesoluționată constă în faptul neadaptării teoriilor existente în domeniul artei operative la cerințele naționale.

Astfel, pentru soluționarea unor probleme ale artei operative naționale cu referire la operațiile de apărare a grupării de forțe de nivel operativ- strategic în contextul unui război de intensitate mică am recurs următoarea metodă, care include etapele: prognozarea  tipurilor de războaie; evaluarea cerințele luptei armate moderne; estimarea valorii grupării de forțe de nivel operativ-strategic și stabilirea formelor de dispozitiv și a  procedeelor de acțiune în cadrul operației de apărare.

În această ordine de idei, prognozarea caracterului viitorului război, în care poate fi implicată Republica Moldova intră în responsabilitatea strategiei militare. Așadar, strategia militară analizând factorii care determină lupta armată la nivel strategic, cum ar fi: caracteristicile teatrului de acțiuni militare, potențialul militar al statelor vecine, precum și potențialul militar propriu va  prognoza  caracterul viitorului război, în care probabil ar putea fi implicată țara noastră.

Așadar, în cadrul descrierii geografico-militare ale Teatrului de Acțiuni Militare de Sud-Est și inclusiv al Republicii Moldova, am constatat că din punct de vedere geografico-militar țara noastră este amplasată la intersecția celor trei direcții strategice din cadrul teatrului, iar fiecare direcție strategică  include a câte 2-3 direcții operativ-strategice, care din punct de vedere militar au o capacitate maximă de pănă la o armată de arme întrunite. 

În această ordine de idei, geostrategic Republica Moldova este învecinată cu state, care dispun de un potențial  militar și economic considerabil, în raport cu țara noastră, iar unele din ele fiind și membre ale  unor alianțe politico-militare. 

Făcând o legătură dintre caracteristicile teatrului de acțiuni militare și potențialul economico-militar al statelor din regiune, putem concluziona că aceste state în cazul declanșării unor acțiuni militare contra țării noastre, dispun de un potențial real pentru a crea grupări de forțe, care să încarce la maximum capacitățile direcțiilor operativ-strategice, care converg pe teritoriul Republicii Moldova.

Așadar, bazându-ne pe funcția predictivă a strategiei militare, în urma investigării factorilor strategici menționați, putem prognoza, că Republica Moldova ar putea fi implicată în două tipuri de războaie, cum ar fi: război de mică intensitate sau război de intesitate mare.

În această ordine de idei, într-un război sau conflict de mică intensitate țara noastră poate fi implicată în cazul, când acesta va fi declanșat pe una din direcțiile operativ-strategice. În contextul existenței formațiunilor militare ilegale și a trupelor străine în stânga Nistrului probabilitatea declanșării unui astfel de conflict pentru Republica Moldova este mare.  În spațiu, acest conflict, va cuprinde o singură zonă de operații și se poate aprecia că va avea un caracterul distructiv mediu. Valoarea grupărilor de forțe ale potențialului adversar va corespunde capacității direcției operativ-strategice activate și va constitui aproximativ de la o grupare de forțe de nivel divizie,  pâna la o grupare de forțe de nivel corp de armată.

În acest context, în cadrul conflictului de mică intensitate, ofensiva strategică a adversarului va include o singură operație ofensivă de nivel operativ-strategic  și probabil va avea o durată de aproximativ  3-4 zile.

Următoarea etapă în soluționarea problemei ar fi stabilirea efectelor influenței noilor cerințe ale luptei armate asupra nivelului operativ al desfășurării acțiunilor militare. Astfel, ca  formă de confruntare în război, lupta armată poate fi definită „ca ansamblul acțiunilor violente desfășurate în mod organizat între două grupări de forțe care urmăresc scopuri opuse, conținutul, amploarea şi intensitatea acțiunilor fiind determinate de scopurile războiului, de esența sa social-politică, de caracterul şi trăsăturile sale, precum şi de cantitatea, dar mai ales calitatea luptătorilor, armamentului şi tehnici militare”[1]

Lupta armată este dependentă de spațiul geografic, iar funcție de amploare, aceasta se desfășoară şi este condusă pe trei niveluri strategic, operativ şi tactic. Așadar, la nivelul operativ lupta armată va fi desfășurată de către grupări de forțe sau mari unități de nivel operativ, care în majoritatea statelor mari şi mijlocii sunt constituite de valoare armată şi corp de armată[2]. În statele mai mici, în categoria cărora se încadrează şi țara noastră, considerăm că grupările de forțe sau marile unități operative vor fi de valoare corp de armată, divizie, iar în unele cazuri şi de valoare brigadă. În cazul dat, grupările de forţe de nivel brigadă vor ocupa o poziție intermediară, de trecere de la nivelul operativ către cel tactic. La acest nivel lupta armată va fi desfășurată sub formă de operații de nivel operativ.

Totodată, în contextul actual, lupta armată va înainta către participanți următoarele cerințe: capacitatea de desfășurarea acțiunilor de luptă în mediile: terestru, aerian, maritim, electronic și cibernetic; capacități de lovire cu precizie înaltă; schimbarea bruscă a situației; desfășurarea acțiunilor de luptă într-o dinamică mare și capacități moderne de comunicații.

Astfel, luând în calcul caracteristicile teatrului de acțiuni militare, potențialul militar a statelor vecine, de asemenea cerințele luptei armate moderne am ajuns la concluzia că într-un război de intensitate mică  în cadrul Forțelor Armate ale Republicii Moldova se va fi constitui o singură grupare de forțe de nivel operativ-strategic (nivel Corp de armată, ) pe direcția operativ –strategică amenințată.

Totodată,  gruparea de forțe menționată va include: sistemul de conducere; componenta terestră, componenta aeriană și componenta specială. La rândul său, sistemul de conducere a grupării de forțe de nivel operativ-strategic va avea un comandament de nivel corp de armată și două comandamente de nivel divizie cu forțele și mijloacele de sprijin necesare.

Componenta terestră va conține  mari unități tactice de manevră de  tip brigadă- 13, din care: brigăzi de infanterie- 10; brigăzi de infanterie motorizată-2; brigăzi de tancuri –1.

Forțe de sprijin din cadrul componentei terestre vor fi reprezentate de către: divizioane de artilerie (artilerie brigăzii)- 13 (din care: 10 divizioane artilerie tractată și 3 artilerie autopropulsată); brigăzi de artilerie (artileria diviziei)- 2; brigăzi de artilerie (artileria corpului de armată) -1; brigăzi rachete terestre- 1; regimente de transmisiuni- 1; regimente de geniu – 1; regimente de cercetare- 1; regimente NBC- 1; batalioane de cercetare- 2; batalioane de transmisiuni- 2; batalioane de geniu-2; batalioane NBC – 2; batalioane poliția militară – 3; batalioane război electronic-3; batalioane cercetare prin radiolocație-3; baze logistice – 1; brigăzi de logistică-2; batalion  de război psihologic- 1; batalion  de război cibernetic- 1.

Totodată, componenta aeriană a grupării va avea în structura sa: brigăzi de aviație-1; regimente de elicoptere – 2 și până la 3 regimente de apărare antiaeriană.

Componenta specială din cadrul grupării va fi compusă dintr-o brigadă de destinație specială și până la 2  batalioane de destinația specială din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ.

În cadrul operației de apărare, gruparea de forțe de nivel operativ-strategic va fi rațional să adopte următorul dispozitiv operativ-strategic: marile unități și unități  din  fâșia de asigurare;  primul eșalon operativ, constituit din două grupări de forțe de nivel operativ (divizie);  gruparea de aviație și rachete terestre; gruparea de apărare antiaeriană;  gruparea forțelor de sprijin; rezerva operativă;  sistemul de conducere; sistemul logistic.

Desigur, că în situația actuală a Armatei Naționale s-ar părea banal de a constitui o grupare de forță de nivel operativ-strategic în structura prezentată. În această ordine de idei, doresc să menționez faptul, că structura prezentată nu este o ambiție proprie, ci o structură estimată, reieșind din cerințele luptei armate moderne. Totodată, studiind posibilitățile Republicii Moldova de a se pregăti de un război de intensitate mică, am ajuns la concluzia că țara noastră dispune de potențialul demografic și economic necesar pentru constituirea grupării operativ-strategice menționate. În acest caz, efortul economic al țării ar fi de aproximativ 2-3% din PIB repartizate anual sectorului militar.

În cadrul unui război de mică intensitate apărarea strategică va  include o singură operație de apărare de nivel operativ-strategic, care şi ea la rândul său va  include 2-3 operații de apărare nivel operativ. 

Așadar, în cadrul apărării strategice se va recurge la următoarele procedee: mobilizarea; acoperirea strategică; desfășurarea operativ-strategică; desfășurarea unei operații strategice de apărare.

 În cazul conflictului de mică intensitate considerăm că se va anunța mobilizarea parțială. Mobilizarea va fi anunțată până la declanșarea acțiunilor militare, ceea ce va permite completarea oportună a forțelor armate cu toate cele necesare conform statelor de război.

Acoperirea strategică va urmări scopul respingerii acțiunilor militare prin surprindere ale inamicului pe direcțiile amenințate și asigurării desfășurării strategice a forțelor armate.

Totodată, considerăm, că în scopul evitării surprinderii, în cazul  conflictului de mică intensitate, acțiunile de acoperire strategică, ar trebui să fie realizate la instituirea stării de asediu pe toate direcțiile operativ-strategice din cadrul direcției strategice respective, cu concentrarea efortului pe direcția amenințată. Totodată, acoperirea strategică se va executa cu marile unități operaționale din cadrul Armatei Naționale (marile unități menținute operaționale pe timp de pace și vor fi conduse de către comandamentul operativ-strategic din zona de operații  respectivă.

Dacă în cadrul unui război de mare intensitate se va recurge la desfășurarea strategică în cadrul unui conflict militar de mică intensitate se va recurge la desfășurarea operativ-strategică.  Așa dar, desfășurarea operativ-strategică se va executa în scopul realizării dispozitivului operativ-strategic al grupării de forțe din cadrul operației de apărare în zona de operații respectivă. La această etapă se vor executa activități de trecere a marilor unități, implicate în operație,  de la starea de pace la starea de război, se va continua mobilizarea acestor unități, se va forma gruparea de forțe respectivă pe direcția operativ-strategică amenințată, se vor regrupa forțele în zona de operații corespunzătoare, se vor desfășura sistemele de conducere de nivel operativ-strategic și operativ din zona de operații respectivă,  și nu în ultimul rând se va realiza dispozitivul de operații conform planului operației.

Totodată, în condițiile actuale, toate aceste activități se vor  desfășura sub un puternic război informațional desfășurat de către adversar  în  scopul de a dezechilibra sistemul de apărare a țării prin schimbarea percepției populației Republicii Moldova în favoarea atacatorului,  privarea de sprijin a guvernului țării de către populația proprie și nu în ultimul rând provocarea în zonele mai sensibile a dezordinilor în masă și ulterior a unor conflicte interne cu aplicarea forței militare. De aceea, la această etapă un rol important îl va avea acțiunile Serviciului de informații și securitate, formațiunilor specializate ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova, instituțiilor mass-media din țară, de asemenea unităților Armatei Naționale  specializare  în desfășurarea războiului electronic, psihologic și cibernetic.

La rândul său, în cadrul operațiilor de apărare  de nivel operativ-strategic  alegerea procedeelor va depinde de tipul de apărare adoptat.

Astfel,  dacă se va trece la apărarea pe poziții se vor aplica următoarele procedee: respingerea atacurilor aeriene ale adversarului; lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă sau strategică; executarea loviturilor preventive; respingerea ofensivei inamicului în cadrul operațiilor din fîşia de asigurare; respingerea ofensivei inamicului în faţa limitei dinainte a apărării; nimicirea inamicului pătruns  în adâncimea operativă; nimicirea inamicului pătruns în adâncimea strategică; trecerea la ofensiva strategică în scopul nimicirii inamicului pe teritoriul propriu.

 În acest context, respingerea atacurilor aeriene se va executa în cadrul campaniei aeriene desfășurate de către adversar și va urmări scopul neutralizării potențialului ofensiv aerian al inamicului, concomitent cu apărarea antiaeriană a țării.  La această etapă vor fi implicate marile unități și unități de aviație și apărarea antiaeriană din cadrul grupării de forțe, marilor unități și unități tactice de asemenea marilor unități subordonate comandamentului strategic. Totodată, concomitent cu lupta cu inamicul aerian se va executa lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă și strategică, care va urmări scopul micșorării potențialului ofensiv, dezorganizării sistemului de conducere și logistic al inamicului. În  cadrul acestei etape vor fi implicate marile unități și unități de aviație, rachete terestre și artilerie din cadrul grupărilor de forțe și subordonate comandamentului strategic.

Executarea loviturilor preventive în cadrul  operațiilor de apărare de nivel operativ-strategic se vor executa în scopul prevenirii unor intenții agresive ale adversarul sau ocupării unor aliniamente sau obiective importante din punct de vedere strategic. În cadrul operației de apărare de nivel operativ-strategic aceste acțiuni se vor materializa sub formă de operații ofensive de nivel operativ  sau în unele situații de nivel operativ-tactic.

Respingerea ofensivei inamicului în cadrul operațiilor din fâșia de asigurare precum și respingerea ofensivei inamicului în faţa limitei dinainte a apărării și nimicirea lui în adâncimea tactică sunt procedeele care vor face parte din operațiile grupărilor de forțe de nivel operativ (nivel divizie) din primul eșalon operativ. În cadrul acestor operații vor participa marile unități de aviație, artilerie, infanterie,  infanterie motorizată și tancuri din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ.

 Nimicirea inamicului pătruns  în adâncimea operativă  sunt procedeele care se vor executa cu scopul opririi ofensivei inamicului pătruns în adâncimea apărării noastre, nimicirea lui și restabilirea teritoriului Republicii Moldova pe frontiera de stat. La această etapă vor participa marile unități de aviație, rachete terestre, infanterie motorizată și de tancuri subordonate comandamentului strategic, care vor constitui rezerva strategică, de asemenea marile unități de infanterie motorizată din componenta eșalonului II operativ al grupărilor de forțe de nivel Corp de armată.

Ultimul procedeu al operației de apărare de nivel operativ-strategic va fi trecerea la ofensiva strategică. Prin aplicarea acestui procedeu se va urmări scopul de a   neutraliza sau nimici grupările de forțe ale inamicului, care vor continua să prezente amenințări la adresa Republicii  Moldova, dislocate pe teritoriul agresorului. Acest procedeu va fi executat de către marile unități de aviație, rachete terestre, artilerie, infanterie motorizată și de tancuri din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ-strategic, special constituite în acest scop.

Totodată, pe direcțiile operativ-strategice, unde se va recurge la apărarea mobilă, operația de apărare operatv-strategică va recurge la procedeele: respingerea atacurilor aeriene ale adversarului;  lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă sau strategică; canalizarea acțiunilor  inamicului  pe anumite direcții prin desfășurarea operațiilor de apărare pe aliniamente intermediare; executarea contraloviturilor pe direcții convergente  în scopul încercuirii şi nimicirii adversarului pătruns pe teritoriul național şi la necesitate trecerea la ofensiva strategică.

În acest context, considerăm că aceste operații de apărare vor fi desfășurate de către grupări de forțe de nivel operativ-strategic, care vor avea o structură corespunzătoare desfășurării acestui tip de operații, fiind sprijinite de către marile unități de aviație și rachete ale comandamentului strategic. Primele etape ale operației cum sunt: respingerea atacurilor aeriene ale adversarului;  lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă sau strategică vor fi similare ca și în cazul operațiilor de apărare pe poziții. Următorul procedeu cum ar fi canalizarea acțiunilor  inamicului  pe anumite direcții prin desfășurarea operațiilor de apărare pe aliniamente intermediare va fi executat de către marile unități de infanterie, fiind sprijinite de loviturile aviației, rachetelor terestre și a artilerie, subordonate comandamentului strategic. Odată cu oprirea ofensivei inamicului pe aliniamentul final, se va trece la următoare etapă prin aplicarea procedeelor de   executare a contraloviturilor pe direcții convergente, având ca scop încercuirea şi nimicirea adversarului pătruns pe teritoriul național.  La această etapă vor fi implicate marile unități de infanterie motorizată și de tancuri, din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ-strategic, fiind sprijinite de către marile unități de  aviație, rachete terestre și artilerie, subordonate comandamentului strategic.

Pregătirea și desfășurarea operației de apărare a grupării de forțe de nivel operativ-strategic va fi unul din momentele decisive în cadrul unui război (conflict) de mică intensitate. Acest fapt va înainta conducerii militare a țării un șir de cerințe, dintre care, majoritatea ar trebui fi executate încă pe timp de pace. Unele dintre ele ar fi: pregătirea teritoriului național pentru apărare; formarea principalelor elemente din dispozitivul operativ din timp de pace; eșalonarea din timp de pace a rezervelor tehnico-materiale reieșind din concepția operațiilor; formarea și pregătirea din timp de pace a organelor de conducere de nivel operativ.

---

[1] Lexicon Militar, Ediţia a II-a, revăzut, Editura Saka 1994, p. 212

[2] Semionov V. Краткий очерк развития советского оперативного искусства. Moscova: Editura militară, 1960, pagina 281.

OPERAȚIILE DE APĂRARE ÎN CONTEXTUL UNUI RĂZBOI DE INTENSITATE MARE

 

Abstract:

Prezentul articol va aborda problemele legate de caracteristicile  operațiilor de apărare care pot fi desfășurate în Republica Moldova în cazul declanșării unui război de intensitate mare. În cadrul articolului, ca rezultat al studiului factorilor determinanți ai desfășurării acțiunilor militare la nivel strategic, se vor prezenta și descrie tipurile de operații de apărare, valoarea și caracteristicile grupărilor de forțe specifice zonelor de operații, structura de dispozitivelor operative și nu în ultimul rând  procedeele de desfășurare al operațiilor.

Caracteristicile mediului de securitate la nivel global şi regional sunt influențate de repoziționările şi evoluțiile, ce se află în permanentă dinamică. În prezent, sistemul actual al relațiilor internaționale a început, tot mai frecvent, să fie realizat în termeni de putere, ca urmare a intenției unor state, de a-şi exercita puterea, în plan mondial şi regional, în același timp, când alte state depun eforturi majore, de ieșire din sfera de influență a marilor puteri ale lumii, în scopul aderării la anumite organizații, de securitate regionale şi mondiale, pentru a-şi putea realiza  obiectivele naționale.

La originea noii regrupări strategice, la nivel regional s-ar afla tensiunea crescândă între două centre diferite de putere, cum ar fi: pe de o parte Statele Unite ale Americii şi statele Uniunii Europene, care încearcă să-şi extindă zonele de influență şi, pe de altă parte, Federația Rusă, care încearcă să-şi mențină acest spațiu (spaţiul ex-sovietic).

În acest context, Republica Moldova, fiind un stat neutru, este dispusă între  două centre de putere, care în prezent, se află într-o competiție tot mai acută. Situația se agravează şi prin faptul, că tara noastră se află pe una din direcțiile strategice, de o importantă foarte mare geopolitică, pentru continentul European şi anume Direcția strategică de Nord-Est. Confruntarea menționată, a ajuns la limitile maxime în anul 2014, odată cu declanșarea conflictului din estul Ucrainei.

În cadrul analizei geografico-militare, a Teatrului de Acțiuni Militare de Sud-Est și înclusiv al Republicii Moldova, am constatat că, din punct de vedere geografico-militar, țara noastră este amplasată la intersecția, celor trei direcții strategice din cadrul teatrului, iar fiecare direcție strategică, include câte 2-3 direcții operativ-strategice, care din punct de vedere militar au o capacitate maximă, de pănă la o armată de arme întrunite. 

În această ordine de idei, Republica Moldova, este învecinată cu state, care dispun de un potențial  militar și economic considerabil, în raport cu țara noastră, iar unele din ele fiind și membre ale  unor alianțe politico-militare.  Analizând potențialele militare ale acestor state, putem confirma, că majoritatea statelor din regiune dispun, de un potențial militar suficient, care ar permite într-o oarecare conjunctură geopolitică, să declanșeze acțiuni militare, de amploare, în raport cu Republica Moldova. Totodată, toate țările din regiune, sunt țări cu regimuri democratice, care permit schimbarea periodică a conducerii politice. În acest context, în aceste țări,  nu este exclusă și situația ocupării puterii politice de partide revizioniste, cu intenții agresive față de țara noastră, care pentru promovarea intereselor sale, într-un anumit context  geostrategic, vor putea recurge și la instrumentul militar.

Făcând o legătură dintre caracteristicile teatrului de acțiuni militare și potențialul economico-militar al statelor din reguine, putem concluziona că aceste state, în cazul declanșării unor acțiuni militare, contra țării noastre, dispun de un potențial real, pentru a crea grupări de forțe, care să încarce la maximum capacitățile direcțiilor operativ-strategice, care converg pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce va fi un indice important, la proiectarea forțelor armate proprii.

Așadar, bazându-ne pe funcția predictivă a strategiei militare, în urma investigării factorilor strategici menționați, putem prognoza, că Republica Moldova ar putea fi implicată, în două tipuri de războaie, cum ar fi: război de mică intensitate, sau război de intensitate mare.

Războiul de mare intensitate, este un tip de război, cu care se poate confrunta Republica Moldova. În contextul, dispunerii țării noastre într-o zonă tampon, între două centre de putere, cum este NATO la vest și Federația Rusă la est, care se află într-o competiție continuă, probabilitatea  apariției unui astfel de tip de confruntare există, chiar dacă este foarte mică. Acest tip de război poate apărea atunci, când țara noastră, va fi supusă unei agresiuni, pe două sau mai multe direcții operativ-strategice. În acest caz, întreg teritoriul țării, va deveni un teatru de acțiuni militare, iar confruntarea va avea, un caracter distructiv foarte mare. Valoarea grupărilor de forțe ale potențialului adversar, va corespunde capacității direcțiilor operativ-strategice activate. În dependență de numărul de direcții activate, valoarea lor va fi de aproximativ pâna la două grupări de forțe de nivel armată de arme întrunite.

Așadar, în cadrul unui război de intensitate mare, forța militară necesară, pentru apărarea Republicii Moldova, în linii generale, va fi compusă din:

-        în cazul unei agresiuni dinspre Est, gruparea de forțe întrunită va fi constituită, din aproximativ, 40 mari unități tactice de nivel brigadă, 5 comandamente de nivel divizie, la nivel operativ, 2 comandamente de nivel corp de armată, la nivel operativ-strategic și un comandament de nivel strategic;

-        în cazul unei agresiuni dinspre Vest, gruparea de forțe întrunită, va fi constituită din aproximativ, 21 mari unități tactice de nivel brigadă, 4 comandamente de nivel divizie, la nivel operativ, 2 comandamente de nivel corp de armată, la nivel operativ-strategic și un comandament de nivel strategic.

Totodată, reieșind din caracteristicile mediului de securitate actual, forțele și mijloacele avute la dispoziție, interesele naționale a Republicii Moldova, credem că în prezent, precum și în viitorul apropiat, unica formă de acțiune strategică, va fi apărarea strategică.

În contextul celor expuse anterior, considerăm, că în cadrul apărării strategice, atunci când forța militară reală a Republicii Moldova, va fi egală cu forță militară necesară, se va recurge la acțiunile militare clasice. Totodată, în situația când forța militară reală, va fi cu mult inferioară celei necesare, pentru realizarea scopurilor strategice se va recurge, la formele de acțiune asimetrice.

Așadar, în cadrul recurgerii la formele de acțiuni clasice, în cadrul războiului de intensitate mare, apărarea strategică, va  include de la 2 la 3  operaţii de apărare, de nivel operativ-strategice, care şi ele la rândul lor, vor include mai multe operaţii de apărare, de nivel operativ. Desigur că, situaţia ideală ar fi, ca apărarea strategică să includă, cât mai puţine campanii şi operaţii, însă acest fapt va depinde de aplicarea, cât mai creativă a factorilor, de care este determinată desfăşurarea acţiunilor militare, la nivel strategic. 

În acest caz, în cadrul Forțelor Armate ale Republicii Moldova, vor fi constituite grupări de forțe de nivel operativ-strategic (nivel Corp de armată ) pe principalele direcții de interzis, cum ar fi dinspre Est: pe direcțiile operativ-strategice Central-Ucraineană și Sud-Ucraineană, iar dinspre Vest: pe direcțiile Austriacă și Nord-italiană. Totodată, în scopul respingerii agresiunii armate, forțele armate vor fi eșalonate, pe un singur eșalon și va include următoarele elemente: grupările forțelor de acoperire strategică, primul eșalon strategic, gruparea de aviație și rachete terestre, cu destinație strategică, gruparea de apărare antiaeriană a țării, gruparea forțelor de sprijin subordonate comandantului suprem, rezerva strategică, sistemul de conducere  și sistemul logistic strategic.

Așadar, forțele de acoperire strategică, vor fi constituite din marile unități și unități operaționale, menținute pe timp de pace , din cadrul Forțelor Armate, care vor avea destinația să execute misiuni de acoperire strategică, asigurând condițiile necesare, pentru executarea mobilizării și desfășurării strategice. La rândul său, primul eșalon strategic, va fi constituit din grupări de forțe, de valoare operativ-strategică, de nivel corp de armată, pe majoritatea direcțiilor operativ-strategice, cu excepția direcției operativ-strategice Nord, unde gruparea de forțe, va fi de nivel divizie. Totodată, primul eșalon strategic, va constitui baza sistemului de apărare a țării și va avea destinația, prin operații de apărare, de a respinge ofensiva adversarului, iar ulterior, prin operații ofensive, de a nimici inamicul pătruns pe teritoriul țării și de a restabili frontiera de stat.

Rezerva strategică, va fi constituită din mari unități tactice, sau operativ-tactice de infanterie motorizată și de tancuri, de asemenea din unități, care vor reprezenta diferite categorii de forte şi genuri de arme, subordonate comandamentului suprem. Ele se vor dispune, în interiorul țării la adâncimi, de până la 100 km, de la limita dinainte a apărării.  Rezerva strategică, va avea destinația de a completa sau schimba marile unități tactice, din cadrul grupărilor de forțe, de nivel operativ-strategic, executarea contraloviturilor, de asemenea de a îndeplini misiuni apărute inopinat, în cadrul apărării strategice.

În acest context, grupările de aviație și rachete terestre, cu destinație strategică, vor fi constituite, din marile unități și unități de aviație de vânătoare-bombardament și rachete terestre. La rândul său, gruparea de aviație va avea destinația,  ca prin desfășurarea operațiilor aeriene, în comun cu aviația corpurilor de armată,  să  respingă ofensiva aeriană a inamicului, de a obține și menține superioritatea aeriană, în spațiul național. Totodată, în cooperare cu marile unități și unități de rachete terestre, să fie lovite obiectivele politice, economice și militare, ale adversarului, pe întreaga adâncime strategică.

Gruparea de apărare antiaeriană a țării, va fi constituită din mari unități și unități de rachete antiaeriene, cu rază medie și mare de acțiune, subordonate comandamentului strategic al țării, care vor avea destinația de apărare antiaeriană a obiectivelor politice și economice, ale Republicii Moldova.

Grupările formate din  forțe de sprijin subordonate comandamentului strategic, vor fi constituite din unități de război psihologic, de asemenea unități specializate, în desfășurarea acțiunilor militare, în spațiul cibernetic, care în cadrul operațiilor informaționale, vor executa misiuni de dezechilibrare a potențialului ofensiv al adversului, prin desfășurarea operațiilor specifice genului de armă.

Sistemul de conducere  strategic, va fi constituit din puncte de comandă, comandamentul strategic și militarii statului major general,  sistemul de comunicații strategic, unitățile de pază ale punctelor de comandă și corespunzător subsistemul logistic al punctelor de comandă. El va avea destinația, de a conduce acțiunile militare, la nivel strategic.

În cadrul apărării strategice a Republicii Moldova, considerăm necesar, ca la nivel strategic să fie organizate două puncte de comandă staționare, și anume, unul de bază și altul de rezervă. În această ordine de idei, ambele puncte de comandă ar trebui să fie operaționalizate, încă din timp de pace. În opinia noastră, aceste puncte de comandă, ar trebui să fie dispuse, în interiorul țării, în locuri, care să-i asigure toate cerințele necesare conducerii luptei armate, la nivel strategic. De asemenea, în scopul respectării măsurilor de mascare strategică informația despre dispunerea acestor puncte de comandă, ar trebui să fie clasificată.

Sistemul logistic strategic, din cadrul apărării strategice, va avea destinația de a asigura operațiile de apărare, cu tot ce este necesar, în acord cu amploarea acțiunilor militare, pentru îndeplinirea misiunilor, ce îi revin. El va fi constituit din baze logistice, unde se vor afla depozitele strategice, cu rezervele tehnico-materile necesare, baze de mentenanță organizate, pe baza întreprinderilor industriale, centre medicale organizate, pe baza instituțiilor medicale, infrastructura de importanță strategică (porturi, gări feroviare, aeroporturi), de asemenea drumuri de aprovizionare și evacuare, de importanță strategică (autostrăzi, căi ferate și altele).

Așadar, pentru realizarea obiectivelor politico-militare, în cadrul apărării strategice, se va recurge la următoarele procedee: mobilizarea; acoperirea strategică; desfășurarea strategică; desfășurarea de la 2-3 operații de apărare, de nivel operativ-strategice, pe direcțiile principale de interzis, iar în unele situații chiar şi operații ofensive (executarea loviturilor  preventive) sau contraofensive (valoarea acestor operații  va fi determinată, în dependență de scopul urmărit).

În cazul unui război de intensitate mare, va fi anunțată mobilizare generală. Conform legislației Republicii Moldova, mobilizarea se va anunța la instituirea stării de urgență,  de către Parlament, la propunerea Președintelui țării. În mod ideal, mobilizarea, va fi anunțată până la declanșarea acțiunilor militare, ceea ce va permite completarea oportună a forțelor armate, cu toate resursele necesare conform statelor de război. De aceea, un indice importat al mobilizării, va fi anunțarea ei la timpul oportun, ceea ce va permite executarea completă a tuturor  activităților desfășurării strategice. În acest context, un rol important la această etapă, îl vor avea acțiunile serviciilor de informații atât ale țării, cât și ale Armatei Naționale. Totodată, nu mai puțin importante, vor fi și capacitățile Statului Major General, de a estima corect situația strategică.

Acoperirea strategică, va fi următorul procedeu de acțiune, din cadrul apărării strategice, care va urmări scopul respingerii acțiunilor militare, prin surprindere ale inamicului, pe direcțiile amenințate și  asigurării desfășurării strategice, a forțelor armate.

Acțiunile de acoperire strategică, vor avea un rol important, în cazul realizării surprinderii strategice, atunci când adversarul, va reuși să ne depășească, în activitățile de desfășurare strategică și va declanșa acțiunile  militare.

În această ordine de idei, considerăm, că în scopul evitării surprinderii, acțiunile de acoperire strategică, ar trebui să fie realizate la instituirea stării de asediu, pe direcțiile operativ-strategice amenințate. Totodată, credem că acoperirea strategică, se va executa cu marile unități operaționale, din cadrul Armatei Naționale (marile unități menținute operaționale, pe timp de pace și vor fi conduse, de către comandamentul operativ-strategic, din zona de operații  respectivă.

Desfășurarea strategică, se va executa, în scopul realizării dispozitivului strategic, de apărare. La această etapă, se vor executa activități de trecere a forțelor armate, de la starea de pace la starea de război, continuarea mobilizării, trecerea forțelor armate la capacitatea de luptă completă, formarea grupărilor de forțe, pe direcțiile operativ-strategice amenințate, regruparea forțelor, în zonele de operații corespunzătoare, desfășurarea sistemelor de conducere, de nivel strategic și operativ-strategic, și nu în ultimul rând, desfășurarea rezervelor strategice. La finele acestei etape, forțele armate ale Republicii Moldova, vor fi capabile, să desfășoare primele operații strategice, de apărare a țării.

Totodată, în condițiile actuale, toate aceste activități, se vor  desfășura sub un puternic război informațional desfășurat de către adversar, având ca scop, dezechilibrarea sistemului de apărare a țării, prin schimbarea percepției populației Republicii Moldova, în favoarea atacatorului,  privarea de sprijin a guvernului țării, de către populația proprie, și nu în ultimul rând, provocarea, în zonele mai sensibile a dezordinilor în masă și ulterior a unor conflicte interne, cu aplicarea forței militare. De aceea, la această etapă, un rol important, îl vor avea acțiunile Serviciului de informații și securitate, formațiunilor specializate ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova, instituțiilor mass-media din țară, de asemenea, unităților Armatei Naționale specializate, în desfășurarea războiului electronic, psihologic și cibernetic.

Odată cu declanșarea acțiunilor militare, în cadrul apărării strategice, se va desfășura o operație de apărare de nivel strategic, care va cuprinde, de la 2 la 3 operații de apărare de nivel operativ-strategic, care la rândul său, va include desfășurarea, până la 4-5 operații de apărare de  nivel operativ, iar pe unele direcții operative, chiar și operații ofensive sau contraofensive.

La rândul său, în cadrul operațiilor de apărare  de nivel strategic  alegerea procedeelor, va depinde de tipul de apărare adoptat.

Astfel,  pe direcțiile unde se va trece la apărarea pe poziții, se vor aplica următoarele procedee: respingerea atacurilor aeriene ale adversarului; lovirea cu foc a inamicului, pe toată adâncimea lui operativă sau strategică; executarea loviturilor preventive; respingerea ofensivei inamicului, în cadrul operaţiilor din fâşia de asigurare; respingerea ofensivei inamicului, în fața limitei dinainte a apărării; nimicirea inamicului pătruns  în adâncimea operativă; nimicirea inamicului pătruns în adâncimea strategică; trecerea la ofensiva strategică, în scopul nimicirii inamicului, pe teritoriul propriu.

În acest context, respingerea atacurilor aeriene, se va executa, în cadrul campaniei aeriene desfășurate, de către adversar și va urmări scopul neutralizării potențialului ofensiv aerian al inamicului, concomitent cu apărarea antiaeriană a țării.  La această etapă, vor fi implicate marile unități și unități de aviație și apărarea antiaeriană, din cadrul grupărilor de forțe, marile unități și unități tactice, de asemenea, marile unități subordonate comandamentului strategic. Concomitent, cu desfășurarea luptei cu inamicul aerian, se va executa lovirea cu foc a inamicului, pe toată adâncimea lui operativă și strategică, care va urmări scopul micșorării potențialului ofensiv, dezorganizării sistemului de conducere și logistic al inamicului. În  cadrul acestei etape, vor fi implicate marile unități și unități de aviație, rachete terestre și artilerie, din cadrul grupărilor de forțe și subordonate comandamentului strategic.

Executarea loviturilor preventive, în cadrul apărării strategice sau a operațiilor de apărare strategică, se vor executa, cu scopul prevenirii unor intenții agresive, ale adversarului sau ocupării unor aliniamente sau obiective importante, din punct de vedere strategic. În cadrul apărării strategice aceste acțiuni, se vor materializa sub formă de operații ofensive, de nivel operativ-strategic sau în unele situații, de nivel operativ.

Respingerea ofensivei inamicului, în cadrul operațiilor, din fâșia de asigurare precum și respingerea ofensivei inamicului, în faţa limitei dinainte a apărării și nimicirea lui, în adâncimea tactică, sunt procedeele, care vor face parte din operațiile grupărilor de forțe de nivel operativ (nivel divizie), din primul eșalon strategic, al grupărilor de forțe de nivel operativ-strategic. În cadrul acestor operații, vor participa marile unități de aviație, artilerie, infanterie,  infanterie motorizată și tancuri, din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ.

 Nimicirea inamicului pătruns,  în adâncimea operativă și strategică, sunt procedeele care se vor executa, în scopul opririi ofensivei inamicului pătruns, în adâncimea apărării noastre, nimicirea lui și restabilirea teritoriului Republicii Moldova, pe frontiera de stat. La această etapă, vor participa marile unități de aviație, rachete terestre, infanterie motorizată și de tancuri, subordonate comandamentului strategic, care vor constitui rezerva strategică, de asemenea, marile unități de infanterie motorizată, din componența eșalonului II operativ, al grupărilor de forțe, de nivel Corp de armată.

Ultimul procedeu al operației de apărare strategică, va fi trecerea la ofensiva strategică. Prin aplicarea acestui procedeu, se va urmări scopul, de a neutraliza sau nimici grupările de forțe ale inamicului, care vor continua să prezinte amenințări la adresa Republicii  Moldova, dislocate pe teritoriul agresorului. Acest procedeu, va fi executat de către marile unități de aviație, rachete terestre, artilerie, infanterie motorizată și de tancuri, din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ-strategic, special constituite în acest scop.

Totodată, pe direcțiile operativ-strategice, unde se va recurge la apărarea mobilă, operația de apărare strategică, se vor aplica următoarele procedee: respingerea atacurilor aeriene ale adversarului; lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă sau strategică; canalizarea acțiunilor  inamicului pe anumite direcții, prin desfășurarea operațiilor de apărare, pe aliniamente intermediare; executarea contraloviturilor pe direcții convergente, în scopul încercuirii şi nimicirii adversarului pătruns, pe teritoriul național şi la necesitate trecerea la ofensiva strategică.

În acest context, considerăm că aceste operații de apărare, vor fi desfășurate de către grupări de forțe de nivel operativ-strategic, care vor avea o structură corespunzătoare desfășurării acestui tip de operații, fiind sprijinite, de către marile unități de aviație și rachete ale comandamentului strategic. Primele etape ale operației, cum sunt: respingerea atacurilor aeriene ale adversarului;  lovirea cu foc a inamicului pe toată adâncimea lui operativă sau strategică, vor fi similare, ca și în cazul operațiilor de apărare pe poziții. Următorul procedeu, cum ar fi canalizarea acțiunilor  inamicului,  pe anumite direcții, prin desfășurarea operațiilor de apărare, pe aliniamente intermediare, va fi executat de către marile unități de infanterie, fiind sprijinite de loviturile aviației, rachetelor terestre și de artilerie, subordonate comandamentului strategic. Odată cu oprirea ofensivei inamicului pe aliniamentul final, se va trece la următoarea etapă, prin aplicarea procedeelor de executarea contraloviturilor pe direcții convergente, având ca scop încercuirea şi nimicirea adversarului pătruns pe teritoriul național. La această etapă, vor fi implicate marile unități de infanterie motorizată și de tancuri, din cadrul grupărilor de forțe de nivel operativ-strategic, fiind sprijinite de către marile unități de  aviație, rachete terestre și artilerie, subordonate comandamentului strategic.

După cum a fost menționat, în situația când forța militară reală, va fi cu mult inferioară celei necesare,  apărarea strategică,  va recurge la procedee specifice  acțiunilor asimetrice. În acest context, în cadrul apărării strategice, se vor aplica următoarele procedee:  evitarea contactului cu inamicul, pe timpul intervenției şi ocupării teritoriului propriu; impunerea adversarului de a-şi dispersa forțele, în spații cât mai mari; hărțuirea permanentă a inamicului, pe o perioadă lungă de timp; executarea loviturii decisive, în scopul neutralizării sau nimicirii adversarului şi eliberării teritoriului național.

Evitarea contactului cu inamicul pe timpul invaziei, prevede refuzul forțelor noastre, de a desfășura acţiuni militare clasice, contra inamicului şi rezervarea forțelor pentru acțiunile viitoare. La această etapă forțele armate, vor fi dispersate pe întreg teritoriul țării, în formațiuni militare mici, în așa fel încât să asigure desfășurarea operațiilor la etapa următoare. Un rol important la această etapă, îl va avea faptul realizării măsurilor de mascare. În acest context, se vor desfășura, atât acțiuni de ascundere a dispozitivului propriu, cât și desfășurarea acțiunilor de ducere în eroare a adversarului.

Acțiunile de la următoarea etapă, vor urmări obiectivul de a impune adversarul, să-și  disperseze forțele, în spatii cât mai mari. În acest scop, se vor executa lovituri punctuale asupra unor obiective importante (întreprinderi, elemente de infrastructură importante, baze logistice de importanță strategică,  centre administrative subordonate adversarului și altele), dispuse în afara zonelor de dislocare a adversarului. Aceste acțiuni, vor impune forțele de ocupație, să preia sub control aceste obiective, prin redislocarea unităților  militare, în zonele respective. Dispersarea cât mai mare a forțelor inamicului, va duce la scăderea potențialului de luptă a grupării de forțe, ceea ce va crea condițiile corespunzătoare, pentru trecerea la etapă următoare.

Hărțuirea permanentă a inamicului, va fi cea mai importantă etapă a războiului. Ea va reprezenta  etapa lui decisivă, fiind de o durată foarte mare. Anume această etapă, va decide soarta războiului. Pentru descurajarea inamicului, se vor aplica procedee de luptă specifice războiului de gherilă, în cadrul cărora se va încerca producerea de pierderi maximale inamicului. În acest context, considerăm că un rol important la etapa menționată, îl va avea  executarea acțiunilor de diversiune, de către grupe cu destinație specială, pe teritoriul statului inamic, având ca scop,  lovirea elementelor strategice  importante, din infrastructura politică, economică și  militara ale adversarului, care ulterior va duce la îngreunarea ducerii acțiunilor militare, de către adversar și totodată, vor avea o influență psihologică puternică, asupra populației adversarului. Etapă menționată, va fi caracterizată, prin desfășurarea intensivă a operațiilor informaționale de către forțele noastre, care vor urmări scopul denigrării statului agresor la nivel internațional, de asemenea, influenței opiniei publice în ţara adversarului. La această etapă, Forțele Armate ale Republicii Moldova, vor acționa în subunități mici de valoare grupă sau pluton de infanterie, iar în unele cazuri, chiar și companie de infanterie.

Etapa a patra a  războiului, definită lovitura decisivă, se va desfășura atunci, când adversarul se va refuza de scopurile sale, şi își va retrage forțele de pe teritoriul național. Scopurile urmărite la această etapă, vor fi: lovirea principalelor puncte de rezistență ale adversarului, pe timpul retragerii, interzicerea scoaterii din ţară a bunurilor materiale şi a obiectelor de preț, de asemenea, constrângerea inamicului pentru a se retrage pe itinerarele stabilite. În acest caz, formațiunile militare din cadrul armatei, care vor fi implicate în operații, vor fi mai mari și vor atinge valoarea de batalion de infanterie, iar  pe unele direcții chiar și de brigadă.

În cadrul războiului asimetric, dispozitivul strategic, va avea particularitățile sale. El va reprezenta un element important al structurii apărării, iar unele elemente ale lui, ar  trebui să fie organizate, încă din timp de pace.

Dacă în acțiunile militare clasice dispozitivul strategic, va include forțele din eșalonul 1, forțele din eșalonul 2, forțele de sprijin de luptă, sistemul de conducere, rezerva și sistemul logistic, considerăm că, în cazul războiului de gherilă, atunci, când vom fi obligați să acționăm, pe teritoriul controlat de inamic, eșalonarea forțelor va fi absurdă. În acest caz, considerăm că dispozitivul strategic, va trebui să includă: grupările de manevră, sistemul de conducere, rezerva și sistemul logistic. În această ordine de idei, în fiecare zonă  de operații („Nord” „Centru” și „Sud”) va opera o grupare de manevră de valoare,  brigadă. Gruparea de manevră, va fi formată din unități și subunități, care vor acționa, în zonele de operații respective. La rândul său fiecare unitate și subunitate, din cadrul grupării de manevră, vor primi ariile de operații corespunzătoare. Astfel, batalionul de infanterie, va acționa, în 1-2 unități teritorial-administrative de tip raion, compania de infanterie va acționa, în 2-3 orășele de tip centru raional, sau 9-10 localități de tip rural, plutonul de infanterie, va acționa într-o localitate de tip centru raional, sau 2-3 localități de tip rural şi grupa de infanterie, va acționa într-o localitate de tip rural.

În cadrul apărării strategice, manevra strategică va ocupa un loc important, pentru realizarea scopurilor strategice. Astfel, până la declanșarea ostilităților militare, se vor executa deplasările marilor unități și unități, în zonele de operații pe direcțiile operativ-strategice amenințate,  în scopul formării grupărilor de forțe corespunzătoare, de asemenea, creării rezervelor tehnico-materiale necesare, pentru desfășurarea operațiilor militare. Aceste manevre se vor executa, prin folosirea infrastructurii de transport național, și anume, transportul feroviar, rutier și aerian, iar în unele cazuri posibilitățile de deplasare, prin marș a marilor unități tactice. Un factor important în realizarea manevrei, la această etapă, îl va avea respectarea strictă a măsurilor de mascare strategică.

Odată cu declanșarea acțiunilor  militare, în operațiile de apărare strategică, se vor aplica următoarele forme de manevră: schimbarea efortului strategic, de pe o direcție pe alta; contralovitura strategică şi manevra pe direcții interioare şi exterioare.

Așadar, schimbarea efortului în cadrul apărării, va urmări scopul concentrării efortului strategic, pe direcțiile amenințate. Aceste manevre, se vor executa, atât prin folosirea infrastructurii de transport națională, cât și a posibilităților de marș al marilor unități tactice. În acest caz, un rol important îl va avea, atât viabilitatea infrastructurii de transport, cât și deținerea controlului spațiului aerian național.

Contralovitura strategică, va fi una dintre cele mai importante forme de manevră, în cadrul apărării strategice. Ele vor fi executate, de către marile unități de infanterie motorizată și de tancuri, fiind sprijinite de acțiunile aviației, apărării antiaeriene, rachetelor terestre și artilerie,  în scopul nimicirii inamicului pătruns, în adâncimea operativă al dispozitivului strategic și restabilirea apărării, pe primul aliniament strategic de apărare.

Manevrele pe direcții interioare și exterioare, în cadrul apărării strategice, vor fi executate, în scopul respingerii unor grupări de forțe ale inamicului, care au  declanșat acțiuni militare, pe  alte direcții operativ-strategice, decât cele activate, care aparțin unei alte direcții strategice, din cadrul teatrului de acțiuni militare, sau în cazul unei lansări masive de desant aerian, în adâncimea strategică. Aceste manevre vor fi executate, de către grupările de forțe, din rezerva strategică, subordonată comandamentului strategic.

Pregătirea și desfășurarea operațiilor de apărare de nivel strategic va fi unul din momentele decisive în cadrul unui război (conflict) de mare intensitate. Acest fapt va înainta conducerii militare a țării un șir de cerințe, dintre care, majoritatea ar trebui fi executate încă pe timp de pace. Unele dintre ele ar fi: pregătirea teritoriului național pentru apărare; formarea principalelor elemente din dispozitivul strategic; eșalonarea din timp de pace a rezervelor tehnico-materiale reieșind din concepția operațiilor; formarea și pregătirea din timp de pace a organelor de conducere de nivel strategic.