luni, 30 mai 2022
METODE DE CALCUL MATEMATIC AL PUTERII MILITARE A STATULUI
Abstract:
Articolul prezintă o metodă nouă de calcul al potențialului militar
al unui stat prin folosirea calculelor matematice. Metoda descrisă rezolvă o problemă importantă, existentă în
cadrul procesului de planificare strategică, dând posibilitatea analizei și evaluării mai
calitative a potențialelor militare ale actorilor geostrategici și ca rezultat,
a luării unor decizii politico-militare corecte.
В статье представлена новая методика расчета военного потенциала государства с помощью математических расчетов. Описанный метод решает важную проблему, существующую в процессе стратегического планирования, давая возможность более качественно анализировать и оценивать военные потенциалы геостратегических акторов и, как следствие, принимать правильные военно-политические решения.
The article presents a new method of calculating the military potential of a state by using mathematical calculations. The described method solves an important problem, existing within the strategic planning process, giving the possibility to analyze and evaluate more qualitatively the military potentials of the geostrategic actors and as a result, to make correct politico-military decisions.
Cuvinte- cheie:
Putere militară, potențial
militar, potențial de război, armamentul şi tehnica de luptă, efectivele
armatei, pregătirea populației pentru apărare, doctrină militară, cadre de
comandă, știință militară.
Totodată, Dicționarul militar de
termeni tactic-operativi definește potențialul militar astfel „Totalitatea
forțelor şi mijloacelor de luptă armată pe care un stat le poate destina
pregătirii şi ducerii războiului. La rândul său, potențialul militar cuprinde:
forțele militare, care sunt destinate să
acționeze în război; gradul lor de înzestrare tehnică şi instruire, precum şi
posibilitățile de mobilizare ale unui stat” [6, p. 87].
Pe site-ul https://www.globalfirepower.com care se ocupă
cu compararea puterii militare a statelor, este reflectat faptul că puterea
militară a statului include următoarele componente: numărul populației; puterea
forțelor aeriene; puterea forțe terestre; puterea forțe navale; resurse naturale;
logistică; putere financiară și poziția geografică a statului. În baza descrierii
acestor componente, se face o comparare cantitativă a puterii militare a
statelor. Totodată, metoda propusă pe acest site, pentru descrierea puterii
militare, nu ea în calcul și factorul calitativ, ceea ce poate duce la erori
mari în calcularea puterii militare și ulterior în luarea deciziilor miliare [7].
Pentru a avea o viziune și înțelegere mai clară a puterii miliare a
statului am recurs la o metodă, care are
la bază efectuarea unor calcule matematice. Această metodă prevede aplicarea
următoarei formule Pm= Nm I + Na Km + V + Po + D +
R + An Ra, unde:
Pm- reprezintă
puterea militară;
Nm –
reprezintă numărul de militari activi în armată;
I- reprezintă
nivelul de instrucție a trupelor;
Na – reprezintă cantitatea de armament și tehnică miliară;
Km- reprezintă
coeficient de modernizare a tehnicii;
V- reprezintă
voința poporului;
Po- reprezintă
pregătirea operativ-strategică a comandamentelor;
D – reprezintă nivelul de dezvoltare a științei și doctrinelor;
R –
reprezintă pregătirea militară a populației;
An –
reprezintă puterea nucleară a statului;
Ra –
reprezintă raza de acțiune a armamentului nuclear.
Pentru a executa calculul matematic, fiecărui
dintre componentele puterii militare i se dau un anumit coeficient de
referință, reieșind din cota de contribuție la formarea puterii militare. Coeficienții
de referință sunt prezentați în tabelele ce urmează, cu numerele
1,2,3,4,5,6,7,8,9.
Coeficienții
de referință a numărului de militari
activi
și în
rezervă la potențialul militar al statului (Nm)
|
|
Tabelul 1 |
|
Numărul de militari |
Coeficient de referință |
|
0-10000 |
1 |
|
Până la
20000 |
2 |
|
Până la
30000 |
3 |
|
Până la
40000 |
4 |
|
Până la
80000 |
5 |
|
Până la
100000 |
6 |
|
Până la
500000 |
7 |
|
Până la
1000000 |
8 |
|
Până la
2000000 |
9 |
|
Până la
4000000 |
10 |
Coeficienții de referință a nivelul de instrucție trupelor (I)
|
|
Tabelul 2 |
|
Criterii |
Coeficient de referință |
|
Militari în termen cu nivelul de
instrucție de 1 an |
1 |
|
Militari în termen cu nivelul de
instrucție de 1,5 ani |
2 |
|
Militari în termen cu nivelul de
instrucție de 2 ani |
3 |
|
Militari prin contract |
4 |
Coeficienți de referință ce reflectă ce voința populației
(V)
|
|
|
|
Criterii |
Coeficient de referință |
|
Populația sprijină acțiunile militare ale statului |
2 |
|
Populația nu sprijină acțiunile
militare ale statului |
1 |
Coeficienți
de referință ce reflectă nivelul
pregătirii
operativ-strategice a comandamentelor (Po)
Coeficienți
de referință ce reflectă nivelul de
modernizare
a tehnicii și armamentului (Km)
|
|
Anexa 5 |
|
Anii de producție |
Coeficient de referință |
|
1960-1970 |
1 |
|
1971-1980 |
2 |
|
1981-1990 |
3 |
|
1991-2000 |
4 |
|
2001-2010 |
5 |
|
2011-2020 |
6 |
|
2021-2030 |
7 |
Coeficienți de referință ce reflectă
nivelul de dezvoltare a științei și doctrinelor (D)
|
|
Tabelul 6 |
|
Criterii |
Coeficient de referință |
|
Dezvoltarea științei militare este foarte bună |
3 |
|
Dezvoltarea
științei militare este bună |
2 |
|
Dezvoltarea
științei militare este satisfăcătoare |
1 |
Coeficienți de referință ce reflectă nivelul
de
pregătire militară a populației la
potențialul militar al statului (R)
|
|
Tabelul 7 |
|
Criterii |
Coeficient de referință |
|
Pregătirea militară a populației este foarte bună |
3 |
|
Pregătirea militară a populației este
bună |
2 |
|
Pregătirea militară a populației este satisfăcătoare |
1 |
Coeficienții de referință ce reflectă puterea nucleară (An)
|
|
Tabelul 8 |
|
Criterii |
Coeficient de referință |
|
Numai o componentă a puterii nucleare |
100 |
|
Două componente a puterii nucleare |
200 |
|
Trei componente a puterii nucleare |
300 |
Coeficienți de referință ce reflectă raza de acțiune a armei nucleare (Ra)
|
|
Tabelul 9 |
|
Criterii |
Coeficient de referință |
|
Rază mică
de acțiune |
1 |
|
Rază medie
de acțiune |
2 |
|
Rază de
acțiune intercontinentală |
3 |
Totodată, pentru stabilirea cotei de contribuție a nivelului de
înzestrare cu armament și tehnică a armatei,
la formarea potențialul militar al statului (Na), se va aplica următoarea
formulă Na= Ntc+Nmli+Ntab+Na+Na.r.+Nav+ Nap.a.a.+Nel+Nr.t.+N n.m., unde:
Ntc- reprezintă cantitatea de tancuri
N mli – reprezintă cantitatea de mașini de luptă a infanteriei
Ntab- reprezintă cantitatea de transportoare amfibii blindate
Na –
reprezintă cantitatea de sisteme de artilerie
Na.r. - reprezintă cantitatea de sisteme de artilerie reactivă
Nav- reprezintă
cantitatea de aviație
Nel –
reprezintă cantitatea de elicoptere
Nr.t. – reprezintă cantitatea de rachete terestre (tactice)
Nn.m – reprezintă cantitatea de nave maritime
N.ap.a.a- reprezintă cantitatea de sisteme de apărare antiaeriană
Coeficienți de referință ce reflectă nivelul de înzestrare cu armament
și tehnică militară sunt redați în tabelul de mai jos.
|
Coeficient de referință |
|
|
1-10 |
1 |
|
Până la 30 |
2 |
|
Până la 100 |
3 |
|
Până la 300 |
4 |
|
Până la 1000 |
5 |
|
Până la 2000 |
6 |
|
Până la 3000 |
7 |
|
Până la 4000 |
8 |
|
Până la 5000 |
9 |
|
Mai mult de 6000 |
10 |
Deci, metoda propusă, în cadrul elaborării
estimărilor strategice, va permite a se lua în considerație, atât factorul
cantitativ, cât și calitativ și ca urmare la luarea unor decizii corecte din
punct de vedere strategic.
Pentru a verifica funcționalitatea
acestei metode, am recurs la calcularea potențialului militar a Republicii Moldova
și ale statelor din regiune, aplicând
metoda nouă și metodele existente până în prezent. Apoi rezultatele obținute au
fost supuse comparării.
Astfel, până în prezent, cunoscând
faptul că potențialul militar reprezintă o sumă a mai multor componente, cum ar
fi: efectivele armatei; armamentul şi
tehnica de luptă; moralul militarilor; numărul şi calitatea cadrelor de
comandă; organizarea, disciplina şi coeziunea internă a armatei; gradul
dezvoltării științei militare şi doctrinei militare; pregătirea de luptă a
trupelor şi pregătirea populației, puteam calcula cu precizie numai primele două
componente, fără a se lua în calcul factorul calitativ. Așadar, se cunoaște
numărul de militari în forțele armate, cantitatea de armament și tehnică, după
care se calculează raportul cantitativ de forțe și mijloace. Ca exemplu, armata
Federației Ruse dispune de un număr de militari de aproximativ 1014000 de militari, transportoare
amfibii blindate 7100 și altele, iar Armata Națională a Republicii Moldova dispune
de un efectiv de aproximativ de 6500 de militari și aproximativ 242
transportoare amfibii blindate, ceea de va reprezenta un raport de forțe și
mijloace cantitativ, de aproximativ 156 la 1 la efectiv și 29 la 1 la capitolul
tehnică de luptă a infanteriei, în favoarea Federației Ruse.
Despre celelalte componente ale potențialului militar,
inclusiv și factorul calitativ, se vorbea cu aproximație, neavând posibilitatea
de a le da o valoare oarecare, care ulterior ar putea fi comparate.
Aplicând metoda de calcul matematic al puterii militare a
statului am ajuns la următoarele rezultate, că potențialul militar a Republicii
Moldova va fi de aproximativ 20 unități; Federația Rusă – 1178;
România- 93; Turcia – 173; Serbia – 68; Ungaria – 65;
Slovacia – 52; Polonia- 159 și Belorus- 167. Calculând
raportul de potențiale militare ale statelor din regiune, atât calitativ, cât
și cantitativ, în raport cu Republica
Moldova, sau obținut următoarele rezultate: raportul potențialului militar al
Republicii Moldova și Federația Rusă va
fi de 1 la 59; cu România va fi de 1la 5; cu
Ucraina de 1 la 7 și cu Turcia de 1 la 9.
Din rezultatele obținute putem concluziona, că metoda de calcul
matematic al puterii militare a statului, este mai efectivă și eficientă în
comparație cu metodele existente, ceea ce va permite obținerea unor rezultate
mai corecte în cadrul executării estimărilor strategice. Această metodă, rezolvă o problemă importantă, existentă în cadrul
procesului de planificare strategică, dând posibilitatea analizei și evaluării mai
calitative a potențialelor militare ale actorilor geostrategici și ca rezultat,
a luării unor decizii politico-militare corecte.